Registrul Naţional al Cancerelor la Copil a fost lansat pe 1 februarie 2019, de Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică, astfel că pentru prima dată România dispune de un set de date complete privind această boală la copii.

“Prin Registrul Naţional al Cancerelor la Copil nu vom cunoaşte doar câţi copii au nevoie anual de îngrijire pentru cancer. Vom putea afla şi dacă avem medici specialişti suficienţi sau dacă există locuri suficiente în secţii de specialitate. Cunoaşterea completă a cazuisticii din anul 2010 până în prezent ne va permite efectuarea unei anchete de supravieţuire, care să ne ofere tabloul obiectiv al şanselor de supravieţuire a copiilor trataţi în România, în comparaţie cu cei care au beneficiat de tratament în alte ţări”, a declarat într-o conferinţă de presă medicul Monica Desiree Dragomir, preşedintele Societăţii Române de Onco-Hematologie Pediatrică.

Potrivit acesteia, în fiecare an aproape 400 de copii şi adolescenţi sunt diagnosticaţi cu cancer în centrele de oncologie pediatrică din România, iar o treime din cazurile totale înregistrate au fost în grupa de vârstă 0-4 ani.

Medicul a spus că mai mult de jumătate dintre copii ajung la oncologul pediatru în stadii avansate ale bolii, leucemia fiind cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la copiii şi adolescenţii din România.

Registrul este finanţat exclusiv din surse non-guvernamentale.

Principalele rezultate ale analizei Registrului Naţional al Cancerelor la Copil în România arată că cele mai frecvente cancere la copii sunt leucemiile (31%) care, împreună cu limfoamele (15%), reprezintă aproape jumătate din cazurile noi de cancer. Acestea sunt urmate de tumorile sistemului nervos – central şi periferic (1 caz din 5) şi de tumorile oaselor şi ale părţilor moi (1 caz din 6).

Totodată, incidenţa cancerului la copil, în perioada 2010-2015, a fost, în medie, de 9,86 la 100.000 de persoane cu vârste între 0 şi 19 ani, menţinându-se relativ constantă de la un an la altul.

Analiza cazurilor pe grupe de vârstă a arătat că procentul cazurilor la adolescenţi (grupa de vârstă 15-19 ani) este mult inferior faţă de ponderea aşteptată – doar un caz din 5, faţă de unul din 3, în statisticile internaţionale, acest fapt indicând, cel mai probabil, preluarea acestora în secţii de adulţi.

Analiza pe sexe arată o pondere mai mare a diagnosticului de cancer la băieţi faţă de fete, pentru toate grupele de vârstă.

În urma analizei datelor, SROHP a conturat un set de acţiuni pentru a fi implementate în perioada următoare: iniţierea unui flux de date cu celelalte registre regionale, prin intermediul Registrului Regional Nord-Vest, care să asigure reducerea ‘pierderii de date’ referitoare la cazurile care nu sunt luate în evidenţă în centrele de oncologie pediatrică din ţară, efectuarea unei anchete de supravieţuire pentru anii de incidenţă cu raportare completă, optimizarea raportării cazurilor de cancer la copil prin adaptarea fişei de înregistrare a cazurilor la specificul pediatric (stadiul, tratamentul şi urmărirea cazului de cancer la copil).

Alte acţiuni prevăd realizarea de ghiduri şi campanii educaţionale, în colaborare cu alte organizaţii şi sectoare de asistenţă medicală, adresate serviciilor medicale de prim contact şi părinţilor pentru a creşte rata de diagnosticare în timp util a cazurilor noi de cancer la copii.

Implementarea Registrului Naţional al Cancerelor la Copil, precum şi analiza datelor, au fost realizate cu susţinerea financiară oferită de Asociaţia Dăruieşte Aripi.